35mm si multe tigari: august 2009

miercuri, 19 august 2009

Eugène Pirou (1841 - 1909)

In 1898 scrie companiei Eastman Kodak, cerandu-le informatii despre vitascopul lui Edison, dar nu primeste nici un raspuns. Afland de proiectorul lui Henri Joly, Pirou hotaraste sa i se alature, devenind astfel unul dintre primii rivali ai fratilor Lumières, proiectand in 1896 filme la Cafè de la Prix, in Paris. Vizita Tarului Nicoale II, in Franta, in octombrie 1896, a fost printre primele filme realizate de Pirou. Notorietatea avea sa ii creasca odata cu productia asa numitelor "filme riscante", astfel incat, in toamna lui 1896, Pirou produce "Le Coucher de Marie" (aprox. 7 minute si era regizat de Albert Kirchner), film in care, actrita Louise Willy face striptease. Filmul a avut un succes enorm, incat, Pirou, angajeaza regizori precum Georges Méliès (celebru apoi pentru "Le voyage dans la Lune" - 1902) si Charles Pathé (fondatorul celebrei case de productie "Pathé" - 1896), popularizand astfel genul "filmului riscant", descris de francezi ca "scènes grivoises d'un caractère piquant".

Georges Benjamin Clemenceau
(28 septembrie 1841 - 24 noiembrie 1929)
- om politic francez -

Alexandre Dumas (fiul)
(27 iulie 1824 - 27 noiembrie 1895)
- scriitor francez -

Théodore Faullain de Banville
(14 martie 1823 - 13 martie 1891)
- poet francez -

Paul Adolphe Marie Prosper Granier de Cassagnac
(1843 - 1904)
- jurnalist si om politic francez -

Jean-Martin Charcot
(29 noiembrie 1825 - 16 august 1893)
- neurolog francez -

Charles Victor Cherbuliez
(19 iulie 1829 - 1 iulie 1899)
- scriitor francez -

Francisque Sarcey
(8 octombrie 1827 - 16 mai 1899)
- jurnalist francez -

Elliott & Fry - 55 Baker Street

Elliott & Fry a fost un studio de fotografie din perioada victoriana, fondat in 1863 de Joseph John Elliott (1835 - 1903) si Clarence Edmound Fry (1840 - 1897). Pana in 1919, adresa studioului era Baker Street, nr. 55, Londra. Datorita bombardamentelor din cel de-al II-lea razboi mondial, majoritatea negativelor au fost distruse, iar cele care au supravietuit sunt pastrate la National Portrait Gallery.

Lawrence Alma - Tadema
(8 ianuarie 1836 - 25 iunie 1912)
- pictor englez -

Robert Browning
(7 mai 1812 - 12 decembrie 1889)
- poet si dramaturg englez -

Frederic William Farrar
(1831 - 1903)
- scriitor si teolog englez -

Sir William Schwenck Gilbert
(18 noiembrie 1836 - 29 mai 1911)
- dramaturg, poet, pictor si grafician englez -

Hugh Reginald Haweis
(3 aprilie 1838 - 29 ianuarie 1901)
- scriitor si cleric englez -

Thomas Henry Huxley
(4 mai 1825 - 29 iunie 1895)
- biolog englez -

George Augustus Henry Sala
(24 noiembrie 1828 - 8 decembrie 1895)
- jurnalist englez -

marți, 18 august 2009

Masini la inceput de secol 20

Palmer-Singer Model "XXXII" - 28-30 c.p.
(1909)

Palmer-Singer Model "LXI" - 6 cilindri, 60 c.p.
(1909)

Moline Model "K"
(1909)

Palmer-Singer Model "XXXIIB" - 28-30 c.p.
(1909)

Cadillac Roadster
(1913)

Cadillac Touring Model "30"
(1909)

Cadillac Touring Model "57"
(1918)

1906 Buick Model "F" - 2 cilindri, 22 c.p.
(1906)

Buick Model "C" - 2 cilindri, 16.2 c.p.
(1905)

Oldsmobile model "L" - 2 cilindri
(1906)

marți, 11 august 2009

Bucurestiul la 1900

Bucuresti - Vedere generala

Bulevardul Coltei

Piata Teatrului - Hotelul Continental

Palatul Cotroceni
Construit intre anii 1893 - 1895 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, pe locul vechilor case domnesti de la manastirea Cotroceni. Locuit, din 1896, de perechea princiara Ferdinand si Maria. Intre anii 1915 - 1926, arhitectul Grigore Cerchez a executat ample lucrari de extindere si remodelare a aripii nordice a palatului, in stil romanesc. Grav afectat de cutremurele din 1940 si 1977, palatul va fi refacut intre anii 1977 - 1988.

Facultatea de Medicina
Cladire construita in stil neoclasic intre anii 1900 - 1902 dupa planurile arhitectului francez Louis Blanc.

Institutul de Patologie si Bacteriologie
Fost palat al familiei Brancoveanu pe malul Dambovitei, trecut apoi in posesia familiei Bibescu. Dupa canalizarea Dambovitei, a fost inchiriat Institutului Antirabic, infiintat in 1887 si condus de Dr. Victor Babes.

Institutul de Meteorologie
Situat in parcul Carol, institutul a fost creat in 1884. Cladirea in stil neogotic a fost construita in 1900. Director al institutului pe atunci era N. Coculescu.

Regimentul 6 Mihai viteazul

Statuia lui Mihai Viteazul
Amplasata in Piata Universitatii, opera lui Carrier - Belleuse, poarta urmatoarea inscriptie: "Michaiu viteazu, domn al Tarei Romanesti, domn al Moldovei, loctiitor si capitan general in principatul Ardealului MDXCIII-MDCI "

Statuia lui Ion Heliade Radulescu
Asezata in Piata Universitatii, poarta urmatoarea inscriptie: "Lui Jon Heliade Radulescu. Romanii recunoscatori 1802 - 1872. Targoviste - Bucuresti. Intr-o viata de 70 ani lucra cu mintea, cu pana, cu vorba la cultura si inaltarea poporului romanesc MDCCCXXIX. " Statuia a fost executata de sculptorul italian Ettore Ferrari.

Ministerul de Externe (Palatul Sturdza)
Construit intre 1898 - 1901, in Piata Victoriei pentru printul Grigore M. Sturdza (supranumit "Beizadea Vitel"), dupa moartea caruia a fost sediul Ministerului de Externe pana in 1945, cand, avariat de bombardamentele din 1944, a fost demolat.

Palatul Societatii Functionarilor Publici
Situat in Piata Victoriei, palatul a fost construit dupa planurile arhitectului N.C. Mihaescu, in stil romanesc, cu ornamentatii de teracota si faianta. Distrus de cutremurul din 1940.

Spitalul Brancovenesc
Construit in 1834 de Safta Brancoveanu ca anexa a azilului de batrani intemeiat in 1751 de catre Domnita Balasa. Celelalte cladiri au fost construite in 1889 si 1905. Demolat in 1985.

Teatrul National
Construit pe locul hanului Filaret din Calea Victoriei, din initiativa lui Gheorghe Bibescu. Inceput in 1848, dupa proiectul arhitectului vienez Heft, a fost terminat in 1852, in timpul domniei lui Barbu Stirbei. Inaugurarea oficiala a avut loc la 31 decembrie 1852. Avariat la bombardamentele din 1944, ulterior a fost demolat din ratiuni politice.

Universitatea
Constructia palatului Universitatii a inceput in 1856, la initiativa lui Alexandru Dimitrie Ghica, dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu, si s-a terminat in timpul domniei lui Carol I, fiind inaugurat la 14 decembrie 1869. Intre 1912 - 1926 a fost inaltat cu inca un etaj si extins, dupa proiectele arhitectului N. Ghika - Budesti. Bombardat in 1944, a fost refacut ulterior.